| 1.
|
ÎNTIPĂR'I, întipăresc, vb. IV. Refl. A se imprima, a lăsa urmă într-un material prin apăsare; fig. a se fixa în mintea, în constiinţa cuiva, lăsând o urmă puternică. - În + tipări.
Sursă
: DEX'98
(17535)
- valeriu |
| |
| 2.
|
ÎNTIPĂR'I vb. v. fixa, rămâne.Sursă
: Sinonime
( 190005)
- siveco |
| |
| 3.
|
ÎNTIPĂR'I vb. 1. v. imprima. 2. (înv.) a-si tipări. (Îsi ~ urmele în zăpadă.) 3. a imprima, a săpa. (Vremea a ~ brazde adânci pe fruntea lui.)Sursă
: Sinonime
( 190004)
- siveco |
| |
| 4.
|
întipăr'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. întipăr'esc, imperf. 3 sg. întipăre'a; conj. prez. 3 sg. si pl. întipăre'ască
Sursă
: DOR
(256061)
- siveco |
| |
| 5.
|
A ÎNTIPĂR//'I ~'esc tranz. A face să se întipărească; a imprima. /în + a tipări
Sursă
: NODEX
(340470)
- siveco |
| |
| 6.
|
A SE ÎNTIPĂR//'I pers. 3 se ~'este intranz. 1) (despre urme, desene) A se reproduce prin apăsare; a se imprima. 2) fig. (despre amintiri, întâmplări) A se fixa rămânând pentru mai mult timp; a se încrusta. ~ în minte. ~ în inimă. /în + a tipări
Sursă
: NODEX
(340471)
- siveco |
| |
|
|